24 fun

Într-o zi, săptămâna asta, o prietenă, cuprinsă de somnolenţa dimineţii şi-a uitat cheile într-un taxi. Să fi văzut supărare mare pe capul şi pe sufletul ei, cum se gândea că o să umble de la o confecţionare de chei la alta, mai asta îi lipsea la cât de ocupată se dovedea în ultimul timp. Ce mai, nicio speranţă nu se întrezărea la orizont, dar ce să vezi şi să nu crezi. A doua zi, dis de dimineaţă, ne vedem în staţia de taxi din care ne pornisem la drum cu o zi înainte şi auzim că ne strigă careva. Când ne uităm mai bine, era băiatul care ne dusese în ziua fatidică la job şi care ne întreba dacă nu cumva noi suntem cele care ne-am pierdut nişte chei. Eu am rămas destul de uimită pentru că nu mă aşteptam să mai fie oameni cărora le pasă de neplăcerile altora. Amica mea se gândea că e posibil să fi uitat cheile în taxi, dar nu era convinsă, aşa că erau ca şi odată pierdute, niciodată recuperate.
Şi totuşi există şi minuni, sau sta nu e decât o secvenţă din “am întâlnit şi oameni norocoşi”.