Deja încep să mă satur. Ascult relatări din criză mai în fiecare zi. Salarii din publicitate care scad cu 40%, firme care se închid, oameni care sunt lăsaţi pe lângă, dorinţe reprimate, tuturor le e frică de ce va urma, de ce va să vină, vină, vină, să calce totul în picioare. Deschid televizorul, butonez de la o discuţie la alta, de la un post de ştiri la altul şi degeaba. Sau poate nu chiar degeaba, între veşti despre crize, se mai aud şi unele despre arestări în reprize, cu mize şi cu rime de la mine pentru toţi care trăiesc o panică continuă.
Nu neg că am şi eu momente de derută financiară, mentală, emoţională, în care mă gândesc ce bine ar fi să fug departe, altfel decât cu gândurile, dar revin imediat la realitate pentru că am în jur oameni care să mă trezească şi să-mi amintească cât de foarte dezechilibraţi afectiv putem fi uneori.
Eu cred în primul rând că această criză evoluează pe plan psihic, apoi pe plan economic. Toţi confecţionează planuri de criză, ţin banii, nu-i lasă să circule liberi, de frica zilei de mâine, toată lumea taie de unde poate, chiar dacă acum sunt zile gri, dar în curând vor veni zile negre şi trebuie să fim pregătiţi.
Să ce? Să purtăm doliu după zilele în care ne-am destrăbălat financiar? Să fim şi mai trişti decât sunt unii acum? Să ne acceptăm noua condiţie precum se acceptau pe vremurile de tinereţe ale bunicii căsătoriile sub sloganul “dau ca să-mi dai”.
Na, că iar mi-a crescut pofta de ciocolată instantaneu pe motiv de crize, brb…
Cred că toată lumea s-a cam săturat de criza asta ecomnomică și de cât de prost merg toate în țară; dar oricum sunt și excepții: oamenii care au avut mereu bani din tot felul de afaceri necinstite, iar ăștia traiesc bine și pe timp de criză. Oricum, părerea mea e că acești “oameni de afaceri ” nu au muncit niciodată pentru banii pe care ii au (în număr mare, bineînțeles). Dar mai cred și faptul că exact așa cum au venit (…) , așa se vor și duce!
Comment by RAUL BASTEAN — 10/04/2009 @ 11:13 am