Cu urechea ciulită la radio şi cu mintea departe, mi-am adus aminte astăzi de o cunoştinţă mai veche care nu asculta muzică, niciodată. Lucru care mi se pare foarte ciudat, mai ales pentru că eu am o relaţie specială cu muzica. Şi ştiu sigur că nu sunt singura. Nu am fost eu înzestrată cu voce de soprană, nici de privighetoare şi nici măcar de-o Andreea Bălan, însă eu vreau să cred că sunt în stare să recunosc o melodie frumoasă şi s-o apreciez aşa cum trebuie.
În fine, gusturile nu se discută şi ca atare nu despre ele vom discuta acum. Ideea era alta, şi anume aceea că eu cred că muzica e parte din noi. E cea care ne apropie şi cea care ne poate face chiar să ne iubim un strop mai mult.
Gândiţi-vă numai de câte ori nu am făcut schimb de melodii cu cel/cea care ne-a furat inima?
De câte ori nu am lăsat versurile unei melodii să spună ceea ce noi nu îndrăzneam?
De câte ori nu ne-am întors acasă nervoşi sau plângând şi am dat muzica la maxim, lăsând să ne dispară toate gândurile negre, rătăcind pe un portativ?
Sau de câte ori nu am revăzut în faţa ochilor ani întregi din viaţă, doar la auzul unui vers?
Şi exemplele pot continua la nesfârşit. De-aia nu pot să înţeleg oamenii care nu ascultă muzică, niciodată. Pentru că până la urmă, muzica, în toate formele pe care le îmbracă, se naşte din ceea ce ne înconjoară; dintr-un râs de copil ce aleargă după porumbei sau dintr-un Te iubesc rostit pe fugă, în şoaptă.
Cum să te lase rece?
Adevăr grăieşti, fetiţă!
Chiar şi acum, după ani şi ani, tot mai tresar la auzul unor melodii pe care le-am ascultat cu cine ştie ce ocazie şi am ajuns, involuntar poate, să le asociez cu momentul respectiv.
Dar ăştia suntem noi, cei tineri. Deşi, nu cred că greşesc când spun că şi părinţii noştri pot fi de acord cu ce ai spus tu.
Comment by Dora — 18/11/2009 @ 12:53 am
[...] 18, 2009 by Corina Dacă tot am scris despre muzică acolo, s-o fac şi aici. De fapt, aici nu o să scriu despre muzică, ci o să las muzica să vorbească. [...]
Pingback by Antologie muzicală « Pieces of me … — 18/11/2009 @ 1:45 am
Eu inteleg ca muzica linisteste, inspira si toate cele, dar nu pot sa ii inteleg pe cei care stau toata ziua cu castile in urechi sau cu muzica data la maxim. Pana la urma ar trebui sa mai avem timp si de propriile ganduri pentru ca muzica e o evadare, dar de propria persoana nimeni nu poate fugi.
Comment by www.iHotele.ro — 22/11/2009 @ 5:06 pm
Uneori si gandurile se misca mai usor pe muzica
Comment by crinutza — 29/11/2009 @ 12:00 pm
Cred ca avem nevoie cu totii de un mijloc de a evada din cand in cand de plictisela blocurilor cenusii, trotuarelor aglomerate, intersectiilor zgomotoase si nimic nu e mai la indemana decat radioul sau mp3-ul
Comment by www.v-market.ro/targuri — 01/12/2009 @ 8:44 pm