<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>24 fun &#187; rayvan gasca</title>
	<atom:link href="http://www.24funblog.ro/tag/rayvan-gasca/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.24funblog.ro</link>
	<description>Blog de fun</description>
	<lastBuildDate>Wed, 02 Dec 2009 18:01:04 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Istoria cuceririi amoroase</title>
		<link>http://www.24funblog.ro/istoria-cuceririi-amoroase/</link>
		<comments>http://www.24funblog.ro/istoria-cuceririi-amoroase/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 13 Aug 2009 11:56:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>diana</dc:creator>
				<category><![CDATA[24FUN citeste]]></category>
		<category><![CDATA[istoria cuceririi amoroase]]></category>
		<category><![CDATA[jean claude bologne]]></category>
		<category><![CDATA[rayvan gasca]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.24funblog.ro/?p=312</guid>
		<description><![CDATA[ 
de Răzvan Gâscă
Am luat această carte cu gândul la întrebările puse în copilărie părinţilor şi bunicilor privitoare la începutul relaţiei lor. Mai exact care pe care a agăţat şi cum. Nu îmi mai aduc aminte răspunsurile lor, dar citind această carte m-a încercat din nou întrebarea şi nu am să ezit să o pun din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p> </p>
<p><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-313" title="05-istoria-cuceririi-amoroase" src="http://www.24funblog.ro/wp-content/uploads/2009/08/05-istoria-cuceririi-amoroase-150x150.jpg" alt="05-istoria-cuceririi-amoroase" width="150" height="150" />de Răzvan Gâscă<br />
Am luat această carte cu gândul la întrebările puse în copilărie părinţilor şi bunicilor privitoare la începutul relaţiei lor. Mai exact care pe care a agăţat şi cum. Nu îmi mai aduc aminte răspunsurile lor, dar citind această carte m-a încercat din nou întrebarea şi nu am să ezit să o pun din nou cum ajung acasă.<span id="more-312"></span><br />
Istoria cuceririi amoroase este un studiu antropologic uneori hazliu, alteori cât se poate de serios, un studiu care urmăreşte stilurile de agăţat din antichitate până în zilele noastre. Foarte interesant de urmărit modul în care a evoluat agăţatul şi tertipurile folosite pentru a ajunge la cunoaşterea trupească cu fiinţa dorită. Manuale de iubit s-au scris încă din cele mai vechi timpuri, Ovidiu fiind printre primii mentori întra-le amorului şi a agăţatului, învăţând timizii cum să abordeze persoana iubită la teatru, cum să declare dragostea, etc.<br />
Cum au apărut darurile şi cum se comportau domnişoarele când primeau serenade, poezii şi epistole pătimaşe, cât aveau de îndurat cavalerii care mergeau la lupte doar pentru a-şi demonstra loialitatea şi curajul în faţa iubitei, cum se chinuiau amanţii la biserică să stabilească un loc de întâlnire ferit de ochii soţului, toate se găsesc în această carte a lui Jean Claude Bologne.<br />
Dacă sunteţi în pană de idei în ceea ce priveşte agăţatul, cartea oferă o mulţime de opţiuni, chiar dacă unele, precum îndemnatul fetei să spună camion după care să îi prinzi sânii şi să strigi cu gura până la urechi tiiit-tiiiiit! sau declararea clară a intenţiilor de tip intim, s-ar putea să nu mai aibă succes în zilele noastre, deşi au avut la timpul lor.<br />
Numeşte două noutăţi de la editura Nemira lansate la Bookfest, trimite răspunsul la razvan.gisca@grupullibrarium.ro şi poţi câştiga un exemplar din Istoria cuceririi amoroase.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.24funblog.ro/istoria-cuceririi-amoroase/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
