În sfârşit, o dimineaţă în care nu mă trezesc în isterii. Isteria cauzată de faptul că nu sar din pat la primul ţârâit al ceasului, isteria cauzată da a nu fi pe locuri, în maşină, gata de luat startul către al ei job, că doar nu se cuvine să las bunătate de femeie care mi-e alături la bine şi la greu, să se înghesuie zi de zi, seară de seară, prin mijloace de transport ca să se banalizeze în asemenea anturaje, (more…)